Comuna Pestişu Mic este situată în centrul judeţului, este compusă din 9 sate şi anume:

• Pestişu Mic
• Almaşu Mic
• Ciulpaz
• Cutin
• Dumbrava
• Josani
• Mânerău
• Nandru
• Valea Nandrului.

Comuna Pestişu Mic se învecinează:

• la Est cu municipiile Deva şi Hunedoara
• la Nord cu comuna Cirjiţi şi Veţel
• la Vest cu comuna Veţel şi Cerbăl
• la Sud cu comuna Cerbăl şi municipiul Hunedoara

De municipiul Deva, reşedinţa de judeţ se află la 15.5 km, iar până la municipiul Hunedoara cca. 3 km, pe căi rutiere. Nu are acces direct la calea ferată.
Cum câteva sate sunt dispuse relativ grupat, relaţiile între toate sunt foarte proaste şi anume:

• Ciulpaz, Cutin si Dumbrava sunt relativ grupate, fără legături auto cu celelalte, fiind mai accesibile din DC 115, spre Cerbăl, decât din drumurile comunei Peştişu Mic.
• Pestişu Mic, Josani, Nandru şi Valea Nandrului, aşezate toate pe aceeaşi vale (a Roatei, ce devine apoi a Petacului) se află pe DC 120.
• Celelalte două sunt separate, legăturile pe drumurile neclasificate fiind mai lesnicioase decât celelalte
  Distanţele între satele aparţinătoare şi reşedinţa comunei, între acestea şi staţia C.F.R. cea mai apropiată şi municipiul Deva, sunt următoarele:

Satul	Peştişu Mic (reşedinţa comună)	Staţia C.F.R. (Hunedoara)
Pestişu Mic	-	3 km
Almaşu Mic	3 km	3 km
Ciulpaz	9 km	12 km
Cutin	10 km	13 km
Dumbrava	8 km	11 km
Josani	2 km	5 km
Mânerău	2 km	4 km
Nandru	5 km	8 km
Valea Nandrului	4 km	7 km

Comuna Pestişu Mic are în componenţă 9 sate.
În tabelul de mai jos sunt enumerate aceste sate componente fiind precizate distanţele satelor respective faţă de reşedinţa de comună şi tipologia satelor.

Satul	Distanţa faţă de reşedinţa de comună	Tipul satului
Pestişu Mic	-	înşiruit
Almaşu Mic	3 km	înşiruit
Ciulpaz	9 km	adunat
Cutin	10 km	adunat
Dumbrava	8 km	adunat
Josani	2 km	adunat
Mânerău	2 km	înşiruit
Nandru	5 km	adunat
Valea Nandrului	4 km	înşiruit

Relieful comunei Pestişu Mic este variat, comuna specific de munte, fiind înconjurată de dealuri şi cu o mică suprafaţă de şes pe valea Petacului.

Pentru caracterizarea climatică a comunei Peştişu Mic s-au cules date din atlasele climatologice. Staţia meteorologică cea mai apropiată este cea de la Deva.
Temperaturile medii lunare după staţia meteorologică Deva, indică o medie anuală de + 6 grade, + 8 grade, prima zi cu îngheţ 1 X - 11 X, iar ultima zi cu îngheţ 21 IV - 1 V.
Media precipitaţiilor anuale de 700 mm, numărul anual de zile cu precipitaţii 0.1 mm este de 130 - 140 zile, al celor cu ninsoare de 25 - 30 zile, iar al celor cu strat de zăpadă de 60 - 80 zile.
Studiind frecvenţa mijlocie a vânturilor pe direcţii şi intensităţi apar unele direcţii predominante şi anume din octombrie, ianuarie până în iunie - vânt predominant din sud est - nord vest, iar din iulie până în septembrie - nord - nord vest.
Clima în general întruneşte caracteristicile zonei montane, cu cele 4 anotimpuri, are caracter temperat continental cu specific submontan.

După aspectul general terenul nu prezintă fenomene fizico - geologice (alunecări sau prăbuşiri de teren), formaţiunile geologice aparţin mezozoicului. Viroagele ce străbat teritoriul sunt puţin adânci, lipsite de apă. În general stratificaţia este uniform distribuită, ea fiind reprezentată printr-un material alcatuit în special pe seama calcarului care formează fundamentul în regiune.

Din punct de vedere seismic, perimetrul comunei Pestişu Mic se încadrează în zona F de intensitate macroseismica.

Reţeaua hidrografică este strâns legată de climă şi condiţii geografice. Principalul curs de apă îl constituie pârâul Petac (valea Roatei), care curge de la vest la est. Alte cursuri de apă sunt pârâul Izvorii şi Almaş, ape ce sunt caracterizate prin adâncimi mici şi debite scăzute, regimul lor fiind legat de precipitaţiile ce cad în regiune. În anul 1999, an bogat în evenimente cu caracter de calamitate, acestea nu au făcut probleme mari în intravilan.

În această zonă, în condiţiile specifice determinate de condiţiile de climatul umed şi răcoros, pe roci marne nisipoase sărace în baze, solul a evoluat în urma unei degradări acide. Principalul sol este podzolul brun şi roşcat de pădure.

În comuna Pestişu Mic predomină pădurile de foioase, cu esenţe ca:

• gorunul
• jugastrul
• carpenul
• frasinul
• arţarul

iar în zăvoaie

• salcia
• aninul
• mai puţin plopul.

Pe o arie mai restrânsă întâlnim coniferele. Pajiştile sunt formate din diverse specii de graminee şi leguminoase precum şi din alte plante care contribuie la ridicarea procentului de substanţe hrănitoare pentru animale.
Plantele cultivate sunt cele uzuale:

• grâul
• porumbul
• orzul
• secara
• cartoful
• floarea-soarelui

Cele mai răspândite animale sălbatice sunt:

• lupul
• mistreţul
• căprioara
• vulpea
• veveriţa
• iepurele
• rozătoarele mici
• reptile şi diverse păsări.

Teritoriul administrativ al comunei Peştişu Mic cuprinde o suprafaţă de 5127 ha având următoarea structură pe folosinţă:

 

Nr. crt.	Indicatorul	Suprafaţa (Ha)	%
1	Arabil	915	17.85
2	Păşuni	1024	19.98
3	Fâneţe	982	19.15
4	Livezi	14	0.27
	TOTAL AGRICOL	2935	57.25
5	Păduri	2013	39.265
6	Ape şi stuf	13	0.25
7	Drumuri	46	0.90
8	Construcţii	106	2.07
9	Neproductiv	14	0.27
	TOTAL NEAGRICOL	2192	42.75
	TOTAL	5127	100.0

Este remarcabil faptul că suprafaţa ocupată de curţi şi construcţii existentă reprezintă numai 2.07 % din totalul suprafeţei comunei.

Pe teritoriul comunei Peştişu Mic, s-au descoperit unele urme ale unor aşezări străvechi, din care ca zone necesar a fi protejate din punct de vedere arheologic sunt la Nandru - Peştera curată şi Peştera spurcată, unde s-au descoperit unelte din silex şi cuartit, atribuite culturii paleoliticului superior şi straturi de locuire din prima epocă a pietrei. A doua epocă a pietrei e reprezentată prin descoperiri de obiecte, în special ceramică aparţinând culturii Criş şi Coţofeni. În hotarul "sub coasta dealului" din Almaşul Mic pe locul zis "Râpa" se cunosc urme romane, iar dincolo de pârâu urme din comuna primitivă.

Funcţiunea social - economică dominantă a comunei o reprezintă agricultura şi silvicultura. Suprafaţa agricolă a comunei este de 2935 ha, ceea ce reprezintă 57.25 % din totalul suprafeţei teritoriului administrativ. Trebuie însă avut în vedere faptul că din suprafaţa agricolă a comunei, 915 ha sunt arabile iar suprafaţa ocupată de paşuni şi fâneţe este de 2106 ha. astfel încat există posibilităţi deosebite pentru dezvoltarea sectorului zootehnic.
Totodată suprafaţa ocupată de păduri este de 2013 ha. (39.26 % din suprafaţa teritoriului administrativ) însă în sectorul silviculturii ţi exploatării lemnului lucrează mai mult personal nelocalnic.

Activitatea cu caracter industrial se desfăşoară în general în afara teritoriului comunei, persoane active deplasându-se pentru muncă la Hunedoara. De curând au apărut unele elemente de mică industrie:

• Gater la Almaşu Mic
• Secţie mobilă la Josani
• Secţie asamblare pentru ROMTELECOM la Peştişu Mic
• Atelier încălţăminte.